Edemele asociate obezitatii

Definirea obezității

În privința denumirii de "obezitate" se poate observa că există dificultăți în a putea preciza care este momentul de la care, pentru un anume pacient, se poate stabili diagnosticul de obezitate. Există mai multe criterii de definiție, independente între ele, dintre care unele țin seama de greutate în raport cu înălțimea, iar alți parametri compară circumferințele corpului, la nivelul taliei în raport cu șoldurile sau circumferința taliei, în raport cu înălțimea.

Datorită faptului că ţesutul adipos excesiv din interiorul cavităţii abdominale, situat la nivelul organelor interne și numit grăsime viscerală, se corelează cu un risc crescut de afecţiuni severe, precum boala coronariană ischemică, hipertensiunea arterială, diabetul zaharat, trombozele venoase și altele, un punct de vedere definește obezitatea prin excesul generalizat de țesut adipos, dar preponderent la nivel abdominal.

Această optică, pe care școala germană de limfologie o consideră mai corectă, prin aspectul prognostic pe care îl oferă, este diferită de un alt punct de vedere, care descrie obezitatea ca exces ponderal, cu două forme constituționale intâlnite: tipul android și tipul ginoid.

Mecanismele apariției de edeme în obezitate

Orice exces ponderal agravează edemele cronice preexistente. Astfel, de exemplu, un edem limfatic primar, la un pacient care crește în greutate, se agravează prin creșterea ponderală.

Mai mult decăt atât, așa cum s-a precizat în cadrul capitolului despre factorii declanșatori ai limfedemului (factorii care transformă un limfedem latent într-unul manifest), se precizează că, dintre aceștia, face parte și creșterea în greutate.

Excesul ponderal semnificativ, din obezitate, reprezintă, pe de altă parte, o cauză aparte, în apariția de edeme sau de limfedeme.

Obezitatea este o afecțiune complexă, iar edemul determinat de obezitate este multifactorial, fiind produs de numeroase elemente ce sunt corelate cu greutatea excesivă: tulburări hormonale multiple, stimularea sistemului renină-angiotensină-aldosteron, lipsa de mobilizare, staza veno-limfatică prin presiunea intraabdominală crescută.

Insuficienţa venoasă asociată obezității, la pacienții care nu au suferit de tromboze venoase sau alte patologii venoase și care apare datorită pierderii funcției de pompă a musculaturii gambei, prin lipsa de mobilizare, se numește Dependency syndrome și este o insuficienţă venoasă funcțională. Tromboza venoasă profundă, la pacienții obezi sedentari este, de asemenea, frecventă. Ca și edemul de inactivitate, produs, de asemenea, de lipsa de mobilizare, edemul venos se poate complica cu apariția unui limfedem.                              

Obezitatea este inerent însoțită de diverse complicații precum diabetul, hipertensiunea arterială, boala coronariană ischemică, etc., ce pot duce la apariția diferitelor forme de edeme (edem renal datorită nefropatiei diabetice, flebedem datorită sindromului postrombotic, edem cardiac, edem indus de medicamente și altele), astfel, geneza edemelor din obezitate este complexă.

Aspecte clinice ale edemelor din obezitate

În cazul pacienților cu obezitate gravă, combinarea aspectelor mai sus prezentate, explică edemele de volume foarte mari, de care suferă și care agravează excesul de greutate. În experiența clinicilor în care se tratează pacienții cu obezitate gravă, se constată de foarte multe ori că, în decurs de câteva luni acești pacienți pot avea fluctuații de greutate de câteva zeci de kilograme, fără ca acestea să poată să provină în totalitate prin creșterea reală de țesut adipos, datorită excesului alimentar și fără să se datoreze unei insuficiențe cardiace. Țesutul adipos, mai ales la nivelul membrelor inferioare, are un aspect "plin", conținând o cantitate excesivă de lichid interstitial.

Edemul determinat de obezitate este un edem multicauzal, cu tendinţă la generalizare, vizibil mai mult la membrele inferioare sau la nivelul țesutului subcutanat abdominal, care atârnă precum un șorţ de grăsime. 

Limfedemul determinat de obezitate

Limfedemul indus de obezitate pare să fie determinat de împiedicarea fluxului limfatic la nivelul colectoarelor mari din abdomen sau de la nivelul membrelor inferioare, deci pe partea medială a coapselor sau gambelor, datorită presiunii determinate de masa de grăsime excesivă. (1)

La nivelul membrelor inferioare se formează, uneori, adevărați saci de grăsime, la nivelul cărora staza limfatică produce adesea un limfedem în stadiul 3.

Datorită faptului că există mai multe mecanisme care pot duce la apariția de edeme, în caz de obezitate, există multe forme intermediare între edemul și limfedemul asociat obezității.

Apariția limfedemului necesită cunoașterea și respectarea recomandărilor caracteristice în caz de edem limfatic pentru membrele inferioare.

Limfedemul indus de obezitate este o entitate clinică diferită de obezitatea care agravează un limfedem. 

În ambele cazuri, prin asocierea limfedemului cu obezitatea crește riscul de apariție al complicațiilor edemului limfatic (vezicule limfatice, fistule limfatice, erizipele, papilomatoză limfostatică, ulcere de gambă).


Limfedem al membrelor inferioare, asociat obezităţii

Tratamentul edemelor din obezitate

Obezitatea se asociază uneori cu dificultăți de îngrijire personală, de aceea, poate favoriza apariția de intertrigo, micoze interdigitale, hiperkeratoză, ce reprezintă factori predispozanți pentru erizipel, a cărui apariție va duce la complicarea limfedemului.

În ceea ce privește tratamentul edemului sau limfedemului, la pacienții cu obezitate, o observație foarte necesară este că acest tratament presupune nu numai efortul terapeutului în efectuarea drenajului limfatic și al bandajului compresiv, ci și participarea activă a pacientului la tratament. Aceasta înseamnă, pentru pacient, un efort considerabil: acela de a îmbrăca și purta ciorapi compresivi sau bandaje compresive, indiferent de condițiile de temperatură ambiantă, respectarea unei alimentații ponderate, pentru reducerea greutății și efectuarea de exerciții fizice.