Edemul inflamator

Edemul inflamator este produs de mediatorii inflamației, care determină hiperemie (vasodilatația locală) și creșterea permeabilității capilare în regiunea inflamată. Acest tip de edem este bogat în proteine și se poate complica cu edem limfatic.
Apare în infecții și inflamații de cauză ne-infecțioasă.

Edemul din infecții

Edemul din infecțiile produse de diferiți agenți infecțioși (bacterii, virusuri) necesită un tratament cu agenți antiinfecțioși și adesea tratament cu antiinflamatoare sau aplicare de comprese reci pe zona infectată. Tratamentul cu drenaj limfatic manual este contraindicat în infecții, deoarece agravează infecția, după cum precizează principiul cunoscut din chirurgie, acela că "presiunea, în zona cu infecție, agravează infecția".

Așa cum s-a precizat la capitolul despre edemul limfatic secundar, infecţiile bacteriene (erizipel, abcese, flegmoane, abcese repetate la pacienţii cu acne inversa, limfangite, limfadenite), de diferite etiologii, pot determina leziuni ale căilor limfatice cu apariția edemului limfatic.

Infecția tipică din edemul limfatic, erizipelul, produce un edem inflamator ce agravează edemul limfatic și duce la obstrucția de vase limfatice superficiale, agravând edemul limfatic. Apariția erizipelului necesită sistarea tratamentului cu drenaj limfatic manual și bandaj compresiv, pentru câteva zile, când se aplică doar tratamentul antibiotic al infecției. 

Edemul din inflamații produse de agenți ne-infecțioși

Agenții care produc acest tip de edem sunt de natură fizică (factori mecanici, termici, radiații), chimică (de exemplu, acizi) și biologică. Acești factori produc uneori inflamații trenante, care durează chiar luni de zile. În faza de inflamație acută, cu temperatură locală ridicată, terapia cu drenaj limfatic este contraindicată. Aceasta se poate realiza numai după încheierea fazei de inflamație acută.

Edemul ce apare după radioterapie, în zona iradiată, poate dura câteva luni sau chiar ani și este însoțit de sensibilitate cutanată crescută la atingere, temperatură locală crescută, înroșire ușoară, durere. Acest edem, din inflamația radiogenă, este un alt tip de edem, decât edemul limfatic ce apare după radioterapia căilor limfatice, în teritoriul dependent de vasele limfatice lezate prin radioterapie. (1)

În arsurile de diferite etiologii edemul este adesea prezent. În cazurile de arsuri profunde poate apare și edemul limfatic secundar produs prin lezarea colectoarelor limfatice superficiale, de către arsura propriu-zisă. Edemul din arsurile solare se tratează cu antiinflamatoare și comprese reci.

În edemele din bolile reumatice inflamatoare (artrita reumatoidă, polimialgia reumatică) sau colagenoze, tratamentul edemelor este cel al bolii de bază, iar drenajul limfatic manual poate fi folosit, în mod adjuvant, eventual urmat de o bandajare ușoară.

Alte cazuri întâlnite de edem inflamator sunt descrise la capitolele:
  • edemul patologic din sarcină
  • edemul toxic
  • edemul alergic
  • edemul angioneurotic
  • edemul traumatic
  • edemul ischemic
  • edemul din Morbus Sudeck
  • edemele din bolile renale.