Alte metode de tratament ale edemului limfatic

Tape kineziologic în tratamentul edemului limfatic

Metoda de limfo-taping este o tehnică ce aduce un grad de ameliorare și poate fi aplicată suplimentar metodelor compresive sau chiar ca o substituție a acestora, de exemplu, în cazurile în care nu se poate realiza un bandaj compresiv, așa cum este cazul pacienților cu limfedem al capului și gâtului sau atunci când nu se poate purta un ciorap compresiv, din diverse motive. (20,28)

Technici chirurgicale în tratamentul edemului limfatic

În multe ţări ale lumii se efectuează intervenții chirurgicale pentru tratamentul limfedemului, fiind oferite diferite tipuri de intervenție, utilizând tehnici chirurgicale performante, de supermicrochirurgie sau microchirurgie (anastomoza limfo-venoasă, transplant de ganglioni limfatici și altele).

Aparatele de compresie pneumatică intermitentă nu sunt indicate în tratamentul edemului limfatic sever

Aparatele de compresie pneumatică intermitentă sunt adecvate pentru tratamentul lipedemelor, flebedemelor, edemelor din obezitate, edemului microangiopatic, edemului care apare ca reacție adversă la anumite medicamente și a altor tipuri de edeme, dar nu se indică în terapia edemului limfatic determinat de obstrucția colectoarelor limfatice mari, deoarece, în aceste cazuri, edemul poate fi agravat de utilizarea aparatelor.

În anii trecuți, aceste aparate au fost oferite ca mijloc de tratament personal, la domiciliu, multor pacienți cu edem limfatic primar sau secundar. Unii pacienți, cu limfedeme ușoare sau moderate, pentru care se poate considera faptul că leziunea căilor limfatice este moderată și nu severă, care dețin un astfel de aparat, pentru tratament personal, raportează un efect pozitiv în utilizarea acestui aparat, fără observarea unei înrăutățiri a aspectului clinic, datorată acestui tratament.

În general, opțiunea limfologică actuală, în recomandarea tratamentului limfedemului, consideră aparatele de compresie pneumatică a fi contraindicate cazurilor de edem limfatic primar sau secundar cu obstrucție centrală severă (așa cum sunt limfedemele datorate tratamentelor oncologice). În cazurile de edem limfatic cauzate de leziuni ușoare ale vaselor limfatice, este obligatorie, pentru utilizarea acestor aparate, asocierea cu drenajul limfatic manual (care trebuie aplicat înaintea utilizării aparatelor).

Medicamentele diuretice la pacienții cu limfedeme

În tratamentul edemelor limfatice au fost foarte adesea prescrise medicamente diuretice, chiar pacienților de vârste tinere, copii sau adolescenți. Această tentativă terapeutică nu a adus ameliorări în cazul limfedemelor, ci doar cazurilor de limfedeme care asociază și alte tipuri de edeme, dintre cele care răspund la diuretice.

Tratamentul diuretic nu poate aduce beneficii în limfedem, deoarece nu acţionează asupra cauzei acestui tip de edem și poate chiar să agraveze gradul de fibroză limfostatică, deoarece produce deshidratare cu hiperconcentraţie proteică în interstiţiu.

Pe de altă parte, medicamentele diuretice utilizate fără indicație medicală corectă pot duce la reacții adverse destul de nefavorabile.

Tratamentul cu diuretice nu este, însă, contraindicat pacienţilor cu edeme limfatice, de orice etiologie, primar sau secundar, atunci când pacienţii prezintă, pe lângă edemul limfatic, și alte afecţiuni (de exemplu, insuficienţă cardiacă, ciroza hepatică, hipertensiune arterială), care se tratează cu medicamente diuretice.

Caracterul individual al limfedemelor

În limfologie se vorbește adesea despre o particularitate deosebită și anume despre caracterul individual al limfedemelor, astfel încât unii pacienți relatează despre efecte deosebit de bune în tratarea limfedemului de care suferă, aplicând metode care, pentru alți pacienți, se pot dovedi lipsite de beneficiu sau chiar dăunătoare. Astfel, deși expunerea la temperaturi înalte este contraindicată în limfedem, unii pacienți au relatat (și demonstrat cu fotografii) efectul pozitiv asupra limfedemului lor după băi în lacuri sărate, în regiuni calde, dar complet lipsite de umiditate atmosferică sau chiar după practicarea saunei. Lipsa de agravare prin căldura a limfedemului este probabil explicabilă prin umiditatea atmosferică redusă.

Cu toate acestea, trebuie întotdeauna precizat că experiențele individuale nu se pot generaliza, cu atât mai mult cu cât căldura a fost adesea factorul care a dus la declanșarea sau agravarea limfedemelor.

Metode care nu fac parte din liniile standard de tratament al edemului limfatic

Există numeroase date despre diferite metode de tratament, care nu aparţin terapiei standard omologate a edemului limfatic, care sunt cunoscute mai ales datorită informaţiei disponibile pe internet. Ele sunt interesante, întrucât tratamentul actual al edemului limfatic este anevoios și incomplet eficient și este posibil ca aceste metode să aibă o eficacitate. De asemenea, ele nu pot fi respinse, întrucât reflectă căutarea continuă pentru a găsi un remediu bolilor edematoase, în general afecţiuni cronice și invalidante. Ele sunt importante și pentru a face cunoscute motivele pentru care unele nu au funcționat, instructive pentru cercetarea viitoare.

Cu toate acestea, trebuie subliniat că ele nu reprezintă o indicație medicală, deoarece nu fac parte din liniile standard de tratament și nu se poate garanta eficiența și siguranța în utilizarea acestora.

Astfel, în cele ce urmează, sunt prezentate unele proceduri sau produse, doar cu titlu informativ, fără a le indica, deoarece este posibil ca riscul de a le folosi să depășească un beneficiu terapeutic preconizat.

Interesantă poate fi abordarea tradițională a limfedemului în regiunile unde filariaza este endemică (de exemplu, în India), mai ales care sunt tehnicile de masaj, exercițiile fizice, metodele de acupunctura, produsele fitoterapeutice pe care le utilizează, având în vedere faptul că experiența de tratament a malatiei este, în acest caz, una milenară. (27)

Dintre metodele de fizioterapie este utilizată reflexoterapia, uneori aplicând tehnici nou dezvoltate. (40)

O întrebare care este adesea formulată este aceea despre un regim dietetic favorabil în limfedeme. O pacientă a reușit să obțină o ameliorare evidentă a limfedemului după o dieta fără gluten, care, însă, a fost urmată de scădere în greutate, fiind, de aceea, greu de apreciat dacă în diminuarea limfedemului a fost implicată scăderea în greutate sau absenţa glutenului din alimente. Alți pacienţi au experimentat o dietă săracă în proteine animale sau o alimentație în care au inclus, zilnic, sucul unei lămâi, relatând despre un beneficiu. Aceste sunt, însă, experienţe izolate, care nu se pot generaliza.

O plantă despre care se afirmă că are proprietăți stimulatoare asupra fluxului limfatic este melilotus officinalis. Administrată oral, în urmă cu câteva decenii, a fost cauza de leziuni hepatice, astfel, în prezent este prezentă în produse care se aplică pe cale externă.

O serie întreagă de uleiuri esențiale, în formă foarte diluată, sunt folosite, pe cale externă. Administrarea uleiurilor esențiale trebuie să fie în general prudentă, datorită riscurilor de alergii, iritații cutanate și mai ales, faptului că aplicațiile externe pe suprafețe mari au acțiuni interne, pielea având o funcție de absorbție deosebită. (38) 

Dintre subtanțele medicamentoase experimentate fac parte: coumarina (5,6-benzo-α-pyrone sau 1,2-benzopyrone), selenul, flavonoideidele.

Dintre substanțele active, aplicate extern, unele materiale prezintă folosirea hirudinei, care este un anticoagulant de origine naturală, extrasă din lipitori, despre care se cunoaște că îmbunătățeste fluxul venos.