Mișcarea are un rol fundamental în reducerea edemelor limfatice
Efectuarea de exerciţii fizice și, în general, de mișcare, purtând mijloace de compresie (ciorapi compresivi sau bandaje compresive), în regiunea cu edem limfatic, reprezintă unul dintre cele trei elemente ale tratamentului fizioterapic decongestionant complex al edemului limfatic.
Efectul activității musculare asupra funcționării sistemului limfatic
Contracţia musculară comprimă vasele limfatice profunde, stimulează drenajul venos și duce la creșterea tensiunii între piele și mușchi, favorizând golirea vaselor limfatice superficiale. Mijloacele de compresie împiedică extinderea pielii, dată de volumul și greutatea lichidului de edem și, crescând tensiunea din spaţiul interstiţial, diminuează filtrarea lichidelor înspre spaţiul interstiţial, la polul arterial al capilarelor și măresc resorbţia lichidelor din spaţiul interstiţial, la polul venos al capilarelor.
Importanţa mișcării, în tratamentul edemului limfatic (precum și a altor tipuri de edeme), este evidenţiată și de faptul că absenţa mișcării, de exemplu, în paralizii sau deficite mari de deambulaţie, determină apariţia unui tip aparte de edem, numit edem de inactivitate. Mișcarea este importantă și pentru că ajută la a se menţine o greutate corporală normală, având și astfel o acţiune favorabilă în tratamentul limfedemului.
Respirațiile profunde stimulează fluxul limfatic
Gimnastica respiratorie este foarte importantă, fiind utilizată de fizioterapeuţi și în timpul efectuării drenajului limfatic manual. Prin inspiraţie profundă se produce o creștere a fluxului limfatic spre inimă. Se recomandă a fi efectuată, de către pacient, în mod autonom, în fiecare zi.
Gimnastica decongestionantă constă dintr-o serie de mișcări de gimnastică, special alese, unele pentru membrele superioare și altele pentru membrele inferioare, care au o eficacitate mai mare pentru a mobiliza lichidul de edem din extremităţi. Unele dintre acestea se realizează menţinând o poziţie ridicată a membrului edematos.
Gimnastica decongestionantă purtând ciorapi compresivi sau bandaje compresive
Suprasolicitarea musculară, în cazurile cu edem limfatic, este deosebit de nefavorabilă
Un aspect important care trebuie să fie remarcat este acela că efortul fizic, deși este absolut necesar în tratamentul edemului limfatic, trebuie să nu depășească o anumită limită. Efortul fizic crescut este unul dintre factorii precipitanți ai edemului limfatic, fiind cel care declanșează, în unele cazuri, apariţia edemului limfatic manifest, pe fond unui edem limfatic latent, preexistent, și este unul din factorii care duc la agravarea unui edem limfatic manifest.
Pacientul cu edem limfatic trebuie, deci, să efectueze mișcare, executând exerciţii fizice care implică mai ales musculatura din zona edemului, pentru că mișcarea reprezintă o componentă a tratamentului edemului, dar trebuie să știe să nu suprasolicite aceasta musculatură și articulaţiile învecinate. Limita peste care este vorba de suprasolicitare este individuală. Unele agravări ale edemului, apărute datorită efortului fizic crescut, se dovedesc a fi ireversibile, deci imposibil de redus, odată apărute, în ciuda unui tratament ulterior.
Astfel, se recomandă a nu se ridica, trage sau deplasa greutăţi mari, precum și a se evita mișcările bruște.
Sporturi recomandabile pacienților cu edeme limfatice
Unele forme de mișcare sunt recomandate, în mod special, așa cum sunt, de exemplu, înotul sau gimnastica în apă (în acest caz, desigur, nu se pot folosi mijloace de compresie, conform recomandarii de a efectua miscare sub compresie). Acestea sunt, însă, posibile numai când, pe piele, în zona limfedemului, nu există chiste limfatice (care se pot deschide cu ușurinţă) sau leziuni cutanate: fistule limfatice, ulceraţii, răni, eczeme, deoarece orice leziune cutanată din regiunea cu limfedem este un factor de risc pentru producerea erizipelului, iar contactul cu apa mărește acest risc. În unele cazuri, nu se poate recomanda efectuarea de mișcare fizică în apă, în funcție de patologia asociată a pacienților (micoze cutanate, incontinență urinară, insuficiență cardiacă).
Deși expunerea la soare și la căldură sunt contraindicate, pentru tratamentul prin mișcare al edemelor limfatice se pot face băi prelungite în mare. Mersul prin apă, la mare, pentru cazurile cu limfedem al membrelor inferioare, este foarte eficient.
Sporturi nerecomandabile pacienților cu edeme limfatice
Tenisul este contraindicat pacienţilor cu limfedem, din cauza expunerii braţelor sau picioarelor la mișcări bruște.
Schiatul este un sport periculos, prin riscul de a cădea, de aceea nu este recomandat.
Este de dorit, pentru pacienţii cu limfedem, în general, să nu sufere traumatisme și leziuni de orice tip la nivelul regiunii edematoase, pentru că acestea pot agrava mult limfedemul.